Parcul "Corneliu Coposu"

Domnul Marian Popa, preşedintele organizaţiei judeţene a PNŢCD Galaţi, a anunţat joi, cu prilejul împlinirii a 96 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu (n. 20 mai 1914, d. 11 noiembrie 1995) că – începând din această săptămână - un parc din oraş poartă numele Seniorului. Este vorba despre parcul de pe strada Cloşca, din apropierea Inelului de rocadă.
Pentru cinstirea şi recunoaşterea meritelor fruntaşului ţărănist Corneliu Coposu filiala judeţeană a PNŢCD Galaţi s-a zbătut şi a obţinut acordul domnului primar Dumitru Nicolae, a viceprimarului Nicuşor Ciumacenco precum şi votul Consiliului Local în şedinţa din 18 mai 2010.
Preşedintele Marian Popa a ţinut să mulţumească autorităţilor locale care au sprijinit demersul ţărăniştilor . “Mulţumesc şi comisiei de cultură - condusă de Cristian Căldăraru - care funcţionează pe lângă Prefectura Galaţi că şi-a dat acordul”, a mai spus domul Marian Popa. Domnia sa a precizat că ţărăniştii gălăţeni au început deja demersurile pentru realizarea unui bust al Seniorului Corneliu Coposu care va fi amplasat în parcul ce-i poartă numele şi va fi dezvelit anul viitor, pe 20 mai.
Pentru cei care nu stiu, Corneliu Coposu a fost cel mai însemnat om politic roman post-decembrist, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1990 - 1995), senator, lider incontestabil al opoziţiei din România postcomunistă, fost deţinut politic în regimul comunist.
S-a născut ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu şi al Aureliei Coposu, născută Anceanu (fiica protopopului greco-catolic Iuliu Anceanu). Studiile liceale le-a urmat la Blaj, absolvind mai apoi Facultatea de Drept a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. A colaborat la ziarul clujean "România Nouă", condus de Zaharia Boilă, la "Mesajul" (Zalău) precum şi la oficiosul Bisericii Române Unite cu Roma, ziarul "Unirea" din Blaj. În 1935 a fost ales preşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar al PNŢ din Cluj.
Între 1937 şi 1940 a activat ca secretar personal al lui Iuliu Maniu, pe care l-a însoţit în toate misiunile sale politice. În 1940 a primit funcţia secretar politic al lui Iuliu Maniu. În 1945 a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj.
Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ţinut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i s-a înscenat un proces pentru "înaltă trădare a clasei muncitoare" şi pentru "crimă contra reformelor sociale". A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă. Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat.
În aprilie 1964 a fost pus în libertate după 17 ani de detenţie. A fost angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti, atelierul de tâmplarie mecanică.
În ianuarie 1990 reînfiinţează Partidul Naţional Ţărănesc sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui preşedinte va fi până la moarte. Este unul din iniţiatorii Convenţiei Democrate Române, alianţă de partide creată în 1992 cu scopul de a contracara guvernarea de stânga a lui Ion Iliescu.
În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Ambasadei Franţei la Bucureşti ceremonia înmânării înaltei distincţii.
Moartea sa în noiembrie 1995 a generat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din România. Deşi nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din întreaga ţară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenţiei Democrate la alegerile generale din 1996.
Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.
Numeroase locuri publice îi poartă numele. În Piaţa Palatului din Bucureşti a fost dezvelit un monument în amintirea lui Corneliu Coposu, monument aşezat faţă în faţă cu cel al lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe.